PROPOVĂDUIREA LUI IOAN
„A venit Ioan care boteza în pustiu, propovăduind botezul pocăinței spre iertarea păcatelor… Eu v-am botezat cu apă, dar El vă va boteza cu Duhul Sfânt.” (Marcu 1.1-8)
Mare putere a avut în cuvânt Sfântul Ioan. Nu a făcut minuni spectaculoase, n-a vindecat bolnavi, n-a înmulțit pâini, însă a cutremurat mulțimile cu predica lui, încât întrebau cu frică ce să facă pentru ca să se poată mântui!
Un cuvânt menit să dezmorțească conștiințele adormite într-un somn greu, letargic, al păcatului. Glasul celui ce a strigat în pustie este ca o trâmbiță ce cheamă la apel conștiința omului. Numai cel care răspunde pozitiv acestei chemări poate fi pregătit să-L primească pe Hristos, pe Mântuitorul, deoarece numai atunci când ne vedem pe noi înșine fără de scăpare din propriile fapte, când știm că nu faptele părinților noștri ne mântuie, atunci vom dobândi cu adevărat “duhul umilit, inima înfrântă și zdrobită”, și atunci Îl vom aștepta cu adevărat pe Hristos.
După aproape 2000 de ani, dacă lipsește ceva din creștinătatea de azi cred că este tocmai Cuvântul ce trebuie să-l predice slujitorii Bisericii. Nu ducem lipsă de locașuri sfinte mari și luminoase, de slujbe fastuoase frumos psalmodiate, de sărbători, de rânduieli și obiceiuri (pseudo)creștine, ba chiar nici de minuni nu ducem lipsă, ci de Cuvânt cu putere multă.
Aruncând o privire de ansamblu asupra acestei istorii, nu este oare cât se poate de clar că perioadele de decădere au fost întotdeauna acele perioade în care predicarea era în declin? Atâta timp cât s-a predicat Evanghelia cu putere multă precum Sf. Policarp, Sf. Ignatie, Sf. Irineu, Sf. Ioan Gură de Aur, creștinismul a înflorit dar nu în sensul expansiunii pe orizontală, ci pe verticală înspre Dumnezeu și Împărăția Lui.
Este atât de evident că în fiecare generație, Biserica s-a înălțat sau a decăzut împreună cu amvonul său. Puține sunt excepțiile ce se abat de la regulă. Nicio biserică, nicio denominație și nicio mișcare creștină nu se poate ridica mai presus de nivelul la care a ajuns în predicarea Cuvântului lui Dumnezeu.
În timp, mesajul Bisericii a fost alterat de factori externi, politici, sociali, financiari, și astfel creștinismul a început să decadă, să devină lax, chiar dacă pe orizontală a expandat incredibil de mult că a cuprins aproape întreaga lume.
Care a fost „secretul” Sfântului Ioan? Centrul predicii lui a fost Iisus și împărăția Lui care nu se poate dobândi decât prin pocăință, adică printr-o schimbare a minții, a gândirii. Acesta a fost mesajul lui și încă ceva, el s-a micșorat, ca El să crească, rămânând în cele din urmă doar El.
Azi, predicatorii pe măsură ce se înalță și se cresc pe sine în fața oamenilor, Hristos abia se mai zărește, rămânând, în cele din urmă doar ei.
Așadar, să ne întoarcem la propovăduirea lui Ioan!
Pr. Vasile Manole
