„1.Deci, fiindcă sîntem socotiți neprihăniți, prin credință, avem pace cu Dumnezeu, prin Domnul nostru Isus Hristos.
2.Lui Îi datorăm faptul că, prin credință, am intrat în această stare de har, în care sîntem; și ne bucurăm în nădejdea slavei lui Dumnezeu.
3.Ba mai mult, ne bucurăm chiar și în necazurile noastre; căci știm că necazul aduce răbdare,
4.răbdarea aduce biruință în încercare, iar biruința aceasta aduce nădejdea.
5.Însă nădejdea aceasta nu înșală, pentrucă dragostea lui Dumnezeu a fost turnată în inimile noastre prin Duhul 8Sfînt, care ne-a fost dat.
6.Căci, pe cînd eram noi încă fără putere, Hristos, la vremea cuvenită a murit pentru cei nelegiuiți.
7.Pentru un om neprihănit cu greu ar muri cineva; dar pentru binefăcătorul lui, poate că s’ar găsi cineva să moară.
8.Dar Dumnezeu Își arată dragostea față de noi prin faptul că, pe cînd eram noi încă păcătoși, Hristos a murit pentru noi.
9.Deci, cu atît mai mult acum, cînd sîntem socotiți neprihăniți, prin sîngele Lui, vom fi mîntuiți prin El de mînia lui Dumnezeu.
10.Căci, dacă atunci cînd eram vrăjmași, am fost împăcați cu Dumnezeu, prin moartea Fiului Său, cu mult mai mult acum, cînd sîntem împăcați cu El, vom fi mîntuiți prin viața Lui.”
Rom. 5: 1-10
Traim o vreme si un timp, cand se vede tot mai putina Lumina, si Cuvântul Domnului este tot mai rar (1 Sam 3:1).
Dar tocmai pentru aceasta vreme Duhul Sfînt ne cheama inapoi: „la Lege si la Marturie”(Isa. 8:20), si vrea sa ne trezeasca mintea sanatoasa prin instiintari (2Pet. 3:1). Multumim Domnului care are grija de Biserica Sa, de Lucrare Sa cea Sfanta pe care a nascut-o prin Jertfa GOLGOTEI.
Doreste Domnul de la noi sa ramanem in El, si sa ramana in noi Cuvintele Lui care ne dau Garantia Sfintirii si Rodiri.
De aceea parca chemarea Domnului prin glasul Sf. Pavel si a Par. Iosif: „Cu ochii Tinta la Capetania si desavarsirea Credintei noastre…” (Ev.12:2) ramane un indemn de căpătâi, pentru toate generatiile de credinciosi.
Am sarbatorit cu totii Sarbatoarea Cinzecimii, cand Duhul Sfânt se coboara peste cei ce l-au iubit si au crezut in Domnul Isus. Aceasta Lucrare inceputa atunci in Ierusalim a continuat de-a lungul veacurilor si a ajuns pana la noi, astazi. Noi ne bucuram de aceasta stare de Har in aceasta Lucrare a Duhului Sfant, initiata si calauzita de El prin Par. Iosif, fr.Marini, fr. Traian, care l-au primit pe Domnul Isus ca Domn si Mantuitor, si in viata carora a stralucit luminos lucrarea Duhului Sfânt.
„Vedeti ce dragoste ne-a aratat Tatal, sa ne numim copii ai Lui Dumnezeu!…” (1Ioan 3:1), sau cum spune Sf. Ap.Pavel: „Dumnezeu Isi arata dragostea fata de noi prin faptul ca pe cand eram noi pacatosi, Hristos a murit pentru noi.” (Rom 5:8).
Noi toti de astazi, care eram pacatosi si lipsiti de Slava Lui Dumnezeu, am primit acest Har, sa ne numim Copii Sai, nascuti din Dumnezeu (Ioan1:13), si sa fim socotiți neprihaniti, prin Credinta in Domnul nostru Isus. Ma cutremur privind la Pretul nespus de mare pe care la platit Domnul meu pe Dealul Golgotei pentru mine.
Numai prin Credinta in Domnul Isus avem Pace cu Dumnezeu, „caci El ne-a rascumparat si impacat ce Tatal prin Cruce”(Ef. 2:16). „Lui ii datoram faptul ca prin Credinta in El, am intrat in aceasta stare de Har, in care suntem si ne bucuram in nadejdea Slavei Lui Dumnezeu.” (Rom. 5:2)
Daca din sufletele noastre lipseste bucuria mantuirii, e semn ca suntem departe de Golgota. Daca din adunarile noastre, din vorbirile noastre lipseste Hristos, e semn ca am parasit pe Domnul. De aceea trebuie ca neincetat sa avem ochii Tinta la Domnul Isus.
Cum spune si cantarea noastra:
Mergand la Golgota sa vezi
Izvorul acela frumos,
Ce curge din Domnul Isus, fiind El in coasta impuns!”
La piciorul Crucii, aflam Iertarea, gasim Bucuria mantuirii, gasim Pacea cu Dumnezeu, si tot aici trebuie sa chemam pe orice suflet impovarat.
Dar trebuie sa crezi, dar trebuie sa vii in mod personal…
Pe langa chemarea la Viața, la Pace, la Bucurie a Domnului nostru, se aude si intrebarea Sf. Ap. Petru: „ce fel de oameni ar trebui sa fiti voi, cei ce ati primit Cuvantul si ati crezut??” (2Pet.3:11)
Ce viata luminoasa si placuta Lui Dumnezeu, ce gandire cereasca, ce purtare sfanta si evlavioasa, ar trebui sa avem pe acest pamant in toata vremea ce o mai avem de trait.
Pe langa constiinta de sine a vietii sale, a relatiei personale cu Hristos Domnul, orice credincios trebuie sa aibe si constiinta misiunii sale. Sa dea marturie ca Isus Hristos e Domnul, si sa cheme si pe altii la mantuire.
Par. Iosif spunea ca in Oastea Domnului oricine l-a aflat pe Domnul Isus, se face un vestitor inflacarat al Lui, chemand si pa altii la Golgota.
Aceste paragrafe ale Scripturi ne dau in chip luminos masura de Credinta, spre care trebuie sa privim sa luptam si sa crestem.
Masura Credintei este data de faptele Credintei. Duhul Sfânt ne pune in fata noatra exemple (Ev cap.11) demne de luat in seama, si ne indeamna sa luam aminte la ele sa tindem spre aceste culmi unde Credinta se materializeaza in fapta.
„Nu numai cîntînd credința
dovedești c-o ai deplin
ci trăind în ea cu fapta
și cu sufletul creștin.”
Fr. Traian Dorz
