Considerații generale
Singurii evangheliști care notează în Evangheliile lor, spițele de neamuri ale Domnului nostru Isus Hristos, sunt Matei și Luca; de fapt, aceste neamuri constituie genealogia lui Hristos. Matei descrie această genelogie în cap.1:1-17, iar Luca în cap.3: 21-38. Deși ambele genealogii arată doar ca niște înșiruiri de neamuri, există câteva diferențe, cum ar fi:
- Matei începe genealogia aceasta cu Avraam și urcă până la Domnul Isus, pe când Luca începe cu Domnul Isus și coboară până la Adam;
- Matei grupează cartea neamului lui Hristos în trei seturi a câte paisprezece generații, pe când Luca nu este interesat de această împărțire, ci cuprinde un număr mai mare de nume;
- Matei afirmă că Iosif, soțul Mariei, a fost fiul lui Iacov, pe când Luca afirmă că fusese fiul lui Eli;
- După regele David, Matei susține linia regală a Mântuitorului prin Solomon născut din văduva lui Urie (Mat.1:6), pe când Luca susține linia biologică prin Natan, fiul lui David (Luc.3:31).
Ce putem învăța, totuși, din enumerările acestea de neamuri?
Dumnezeu este la controlul Istoriei
De ce? Pentru că, indiferent dacă poporul Israel locuia în țara lui sau era dus în robie, au existat exact de trei ori paisprezece neamuri. De asemenea, s-au întâmplat o mulțime de evenimente în toate aceste perioade, care cel puțin aparent, puteau schimba cursul istoriei, însă, ultimul cuvânt L-a avut Dumnezeu; totul a decurs după planul Lui. Nu cred în predestinarea de gen: oameni aleși pentru Împărăția lui Dumnezeu și oameni aleși pentru Iad. Nu, pentru că oricine are șansă la pocăință și oricine se poate pierde, dar cred în capacitatea și puterea lui Dumnezeu de a dirija evenimentele și a le canaliza către împlinirea planurilor Sale.
Dintre toate numele trecute în genealogia Domnului, nu știu câți au fost conștienți că, prin simpla lor existență, au fost onorați să contribuie la continuitatea spiței Lui de neam. De aceea, mă gândesc că este important pentru noi să fim incluși în planurile lui Dumnezeu și, mai mult decât atât, să ajutăm împlinirea acestor planuri și să nu le împiedicăm! De pildă, la un moment crucial din viața sa, Estera putea alege să nu se implice în salvarea Iudeilor (din care avea să se nască mai târziu Mesia), amenințați de Haman, și să-și vadă de viața ei regală; dar, n-a fost indiferentă, mai ales, datorită afirmației extraordinare a lui Mardoheu: Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul și izbăvirea vor veni din altă parte pentru Iudei, și tu și casa tatălui tău veți pieri. Și cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăție (Estera 4:14)? Înseamnă că, cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta, tu și eu am ajuns într-o poziție de unde putem ajuta pe cineva? Câteodată, în viață, ni se deschid niște uși neașteptate, și suntem binecuvântați, parcă, din senin; dar, s-ar putea ca, chiar atunci Dumnezeu să vrea să facem ceva pentru cineva! Sigur, El Își poate duce la îndeplinire planul și fără noi, prin altcineva, dar ce frumos e atunci când participăm chiar noi la ceva pregătit de El! Dacă Dumnezeu a fost la controlul istoriei neamului lui Hristos, va fi sigur și la controlul istoriei tale! Contează foate mult disponibilitatea ta și-a mea.
Dumnezeu nu face diferențe între oameni cum le facem noi
Ce am observat din textele acestea în care este descrisă genealogia lui Isus, este că Dumnezeu nu face diferențe între oameni, ci poate doar între slujbe. Adică, știm cine a fost Avraam, Isaac și Iacov, dar mai ajungem și la nume, precum Abiud, Azor, Achim. Frumusețea poetică, dacă vreți, a acestor texte, este că pentru Dumnezeu, nu există nimeni cu numele de Nimeni, ci pentru El, toate numele sunt importante! Lângă un Avraam poate sta un Lazăr…În Evanghelia după Ioan, în capitolul 10, spune că Domnul Își cheamă oile după nume. Bogatul nemilostiv nu a avut un nume care să rămână, pentru că pentru Satan nu are nici o importanță cum te numești, iar în trenul morții veșnice, nu-ți trebuie bilet cu numele tău scris, ci doar să fii prezent în cloaca lui de tortură. Însă, pentru Dumnezeu, e important numele tău, întrucât e interesat de tine; chiar dacă are slujbe diferite pentru fiecare, El nu are vedete și oameni nesemnificativi, pentru că pentru toți are de dat cruci, juguri de purtat și lucrări de împlinit. Noi, de multe ori suferim de crize de semnificație, pentru că vrem ca numele noastre să sune important în urechile altora…dar, să-ți spun ceva, prietene: fără Hristos, fără Numele acesta în viața ta, orice rang, orice faimă, orice renume, orice poziție socială, orice diplome sau studii și oricâți bani ai avea…ești un nimeni!…
Pe de altă parte, Dumnezeu poate fi și plin de har pentru cineva cu rău-nume; de exemplu, noi știm că mama lui Solomon a fost Bat-Șeba, însă Matei zice că Solomon s-a născut din văduva lui Urie; parcă Dumnezeu nu vrea să ne mai amintim încă o dată de episodul păcătos dintre David și Bat-Șeba, și o numește pe această femeie, doar văduva lui Urie, mai frumos, mai acceptabil. Parcă Dumnezeu caută cea mai frumoasă parte a noastră ca să ne privească, deși știe foarte bine câte părți urâte avem. Dar, asta face Harul Său! Ca atunci când, la o nuntă, un frate avea pe puloverul său desenată o pipă care fumega, însă fratele Traian Dorz a insistat să spună că e un vapor. Asta face Harul! De fapt, toți provenim dintr-un neam încărcat de vină, dar Harul lui Dumnezeunu nu ne deschide dosarul la fiecare, ci acoperă tot, sub un nume bun.
Cele cinci femei din genealogia lui Hristos
Deși evenghelistul Matei ne prezintă genealogia Mântuitorului pe linie paternă, în textul lui, există strecurate cinci femei: Tamar, Rahav, Rut, Bat-Șeba, și Sfânta Fecioară Maria. Însă, primele patru, au avut o reputație proastă: Tamar a comis adulter, Rahav a fost o femeie de moravuri ușoare, Rut fiind Moabită, era privită urât de Evrei (Moab, se născuse din incest), iar Bat-Șeba, știm, comise și ea adulter. Vedeți ce femei au fost în neamul lui Isus Hristos? Putea să caute Dumnezeu alte femei, că mai erau și altele mai bune, mai sfinte care să fie enunțate aici! Adică, dacă eu aș fi avut niște străbunici ca aceste patru femei, aș fi făcut tot posibilul să le ascund, să nu le știe nimeni, dar Cuvântul lui Dumnezeu nu ascunde nimic. Știți de ce? Pentru că Dumnezeu vrea să ne arate că aceste rebuturi spirituale pot fi transformate și cele mai de jos persoane se pot schimba! Tamar a regretat ce a făcut, Rahav a ajutat iscoadele lui Israel cu prețul vieții, Rut a rămas lângă Naomi și Dumnezeul ei, iar Bat-Șeba a trăit și ea bine la curtea împăratului David.
Însă, cea care a spălat rușinea acestor mame degradate de păcat, a fost Fecioara Maria, care a apărut în genealogia lui Hristos din altă zonă duhovnicească, cu alte standarde, cu totul altfel, cu totul deosebită. Sigur, n-au fost iertate aceste femei datorită Fecioarei Maria, dar ea parcă reabilitează imaginea lor, prin Fiul ei, Isus Hristos! Așa cum, de pildă, când un frate vinovat de o grămadă de lucruri, canta foarte frumos la orgă sau la acordeon fratelui Traian Dorz, fratele Traian zicea că parcă l-ar fi iertat de toate relele…
Vedeți, așa cum au fost toți aceștioameni, fie bărbați, fie femei, au rămas în cartea neamului lui Isus Hristos, au rămas scrise pe paginile Sfintei Scripturi pentru veșnicie! Dar, într-o zi, se va deschide o altă Carte și se vor enumera alte nume! În Cartea aceea, nu știu câți din neamurile lui Hristos vor mai fi, dar cu siguranță, vor fi nume noi din neamurile Miresei, Bisericii. Prin urmare, fă tot posibilul ca și numele tău să fie găsit în Cartea aceea! Luptă-te să faci parte din neamul Miresei Domnului Isus!
Amin.
