Se clatină temeliile unui oraș!
Un oraș din Italia se surpă. Este vorba de orășelul Niscemi. Toată regiunea a fost traversată de ciclonul Harry, marea a plecat de la locul ei în valuri uriașe către țărm, iar acum efectul este invers: pământul o ia către mare. Se scufundă sub pământ tot ceea ce oamenii au pus deasupra lui. Case de lux sau garsoniere, mașini de colecție sau vechituri, bancomate sau tomberoane, autostrăzi sau tronsoane dintre blocuri, toate, fără deosebire, se prăbușesc sub temeliile pământului care se surpă. Oamenii disperați privesc neputincioși dezastrul care le-a invadat orășelul, întâi de deasupra prin ape, apoi de dedesubt, prin alunecarea terenului. Pe cine să acuzi și de la cine să aștepți soluții? Natura ne vorbește constant, trimițând avertismentele ei, pentru ca oamenii să ia aminte: tu aici n-ai casă, unde dormi la noapte, unde dormi la noapte?* România nu a fost scutită nici ea de asemenea calamități în ultimii ani, fie de sus, prin secetă severă, fie de jos, prin ape care au măturat în calea lor mica avere sau marea sărăcie. Chiar în aceste zile, Doljul este sub ape și sub gunoaie. Oare ce ne spun aceste semne? Ne spun clar și răspicat că trebuie să fim pregătiți pentru veșnicie și să strângem comori în cer (Matei 6:20) de unde apele și alunecările de teren nu ni le pot lua. „Când a întocmit Domnul cerurile… când a pironit norii sus, când a pus un hotar mării, ca apele să nu treacă peste porunca Lui, când a pus temeliile pământului” (Proverbe 8:27-29) nici una dintre aceste legi nu erau rupte. De ce se întâmplă acum asemenea dezastre? Din pricina păcatului! (Psalmul 82:5) Iar pentru că nu știm când pot veni/reveni astfel de situații să fim totdeauna gata. Vegheați!
Toma Irimia
*Poezia „Vine-ncet amurgul” – Traian Dorz
