În numărul 37 al gazetei, scriam între altele şi următoarele: în citirea şi adâncirea Scripturilor mi-am petrecut cele 2 luni de vară şi acum mă întorc la Sibiu schimbat, adică mă întorc hotărât ca să trăiesc deplin lui Hristos şi să hotărăsc şi pe alţii pentru Hristos.
Da, da, iubite cetitorule, şi eu m-am hotărât împotriva păcatelor. Dacă această gazetă cheamă pe oameni la luptă împotriva păcatelor apoi şi eu am intrat cel dintâi în această luptă aducându-mi aminte de cuvintele apostolului Pavel ce zice: «Dacă şi trimbiţa va da un glas nehotărât, cine se va găti de război?» ( Corinteni 4,8). Dacă această gazetă place şi dacă scrisul ei a început să câştige suflete pentru Hristos, apoi lucrul acesta nu stă în meşteşugul penei de scris, ci stă în sufletul celui ce scrie această gazetă. Puterea acestei gazete stă tocmai în aceea că o scrie un suflet ce s-a hotărât pentru Hristos; o scrie un suflet ce şi crede ceea ce scrie, şi face ceea ce învaţă pe alţii. Că şi eu m-am schimbat, după ce m-am hotărât, şi lucrul acesta e foarte firesc. Ar fi foarte nefiresc să fi rămas tot neschimbat şi după ce m-am hotărât să trăiesc cu Hristos. O hotărâre ce nu schimbă pe om, n-ajunge nimic. E o hotărâre fără Hristos şi fără nici o putere. Eu nu mă ruşinez să spun, că m-am schimbat după ce m-am hotărât să trăiesc cu Hristos şi pentru Hristos. O ce minunate schimbări s-au făcut în sufletul meu după ce m-am hotărât să trăiesc aşa cum spune Evanghelia. O ce bucurie am de când alerg cu apostolul Pavel spre darul de biruitor al păcatului (Filipeni 3 ,12). Parcă de atunci sunt altul; parcă am alţi ochi şi altă vedere, alte picioare şi altă umblare, alte urechi şi altă auzire, altă gură şi alte vorbe. De atunci ochii mei, şi picioarele şi urechile şi mânile şi gura mea încep să asculte numai de Mântuitorul meu. Şi o ce uşurare am de când m-am hotărât pentru Hristos. De atunci Domnului i-am încredinţat toate grijile mele, toate gândurile mele, toate frământările şi lipsurile mele. De atunci eu mă ţin de El şi ca un copil mă alipesc de El, şi El are grijă de mine. O ce bucurie mare, o ce bucurie deplină (loan 1 6 ,2 4 ), am de când m-am hotărât să ies din păcate şi să trăiesc cu Hristos. N-aş da această bucurie pe toţi banii şi pe toate bogăţiile din această lume. Hotăreşte-te şi tu cetitorule să ieşi din păcate. Hotăreşte-te şi tu să începi o viaţă nouă cu Hristos şi atunci vei simţi şi tu această bucurie.
(Lumina Satelor nr. 46 pg.1 1923)
Pr. Iosif Trifa
