"În vremea aceea, trecând Iisus, văzut-a pe un orb din naştere. Și l-au întrebat pe EI ucenicii Lui, zicând: „Ravvi, cine a greşit: acesta sau părinţii lui, de s-a născut orb?” Răspuns-a Iisus: „Nici el n-a păcătuit, nici părinţii lui, ci ca să se arate lucrurile lui Dumnezeu întru el. Mie mi se cade să lucrez lucrurile Celui ce M-a trimis, până este ziuă; vine noaptea când nimeni nu poate să lucreze. Când sunt în lume, lumină sunt lumii”. Acestea zicând, a scuipat jos şi a făcut tină din scuipat şi a uns cu tină peste ochii orbului. Şi I-a zis Iui: „Mergi de te spală în scăldătoarea Siloamulul (ce se tâlcuieşte: Trimis)”.Deci s-a dus şi s-a spălat şi a venit văzând. Iar vecinii şi cei ce-l văzuseră pe el mai înainte că era orb ziceau: „Au, nu este acesta cel ce şedea şi cerşea?” Unii ziceau: „Acesta este!” Iar alţii ziceau: „Seamănă cu el!” Iar el zicea: „Eu sunt!” Deci îi ziceau lui:
Spuneam în numărul trecut că Biblia e ca o mină de aur. Din ce sapi în ea, dai peste noi şi noi comori. Acest lucru îl cunosc toţi cei care citesc Biblia şi se ocupă cu ea. Îl cunosc şi eu din păţania mea. Eu am citit Biblia şi am studiat Biblia în trei răstimpuri…
În vremea aceea, venit-a Iisus în cetatea Samariei, care se cheamă Sihar, aproape de locul pe care l-a dat Iacov lui Iosif, fiul său. Şi era acolo fântâna Iui Iacov, iar Iisus, ostenit fiind de călătorie, şedea lângă fântână; şi era ca la al şaselea ceas. A venit o femeie din Samaria să ia apă. Zis-a ei Iisus: „Dă-Mi să beau!” Că ucenicii Lui se duseseră în cetate să cumpere hrană. Deci a zis Lui femeia samarineancă:
Evanghelia Duminicii a III-a după Paști
În vremea aceea, S-a suit Iisus în Ierusalim. Şi este în Ierusalim scăldătoarea oilor care, în evreieşte, se cheamă Vitezda,
De mare dar s-au învrednicit femeile mironosiţe. Lor li S-a arătat mai întâi Iisus Cel Înviat din morţi. Această cinste le-a venit de altfel ca un răspuns la credinţa şi statornicia ce le-au arătat în timpul răstignirii. Vai, ce lucru dureros s–a întâmplat în timpul răstignirii Domnului! Toţi L-au părăsit pe Domnul! Unii de frică,…
Amintirea lui o prăznuim pe 23 aprilie. E așezat praznicul la început de primăvară, ca și sfântul Dumitru toamna (26 octombrie). Ei împart anul în două și stau ca doi luminători în drumul vieții noastre, prin credința lor, ca doi aprigi luptători pentru Hristos, îndemnându-ne să le urmăm pilda.
Evanghelia Duminicii a II-a după Paști
Deci, fiind seară în ziua aceea, într-una din sâmbete, şi uşile fiind încuiate, unde erau ucenicii adunaţi de frica iudeilor, venit-a Iisus şi a stătut în mijloc şi a zis lor: „Pace vouă!” Şi acestea zicând, a arătat lor mâinile şi coasta Sa. Şi s-au bucurat ucenicii văzând pe…
11 aprilie 1937
„La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul. Acesta era întru început la Dumnezeu. Toate printr-Însul s-au făcut şi fără de Dânsul nimic nu s-a făcut, ce s-a făcut. Întru Dânsul viaţa era, şi viaţa era lumina oamenilor. Şi lumina întru întuneric luminează şi întunericul pe dânsa nu a cuprins-o.
„Iar câţi l-au primit pe El, le-a dat lor dreptul să se facă fiii lui Dumnezeu”.